Lo trèsor Arpitan

Nôva rechèrche

Dedens la parola
La gramatica
parola n.: 32876
nurrir (sè -)
definicion
-
  • vèrbo 2 a [-ir (incoatif) : fenir] [valor* : 10]
  • vèrbo pronominâl [valor* : 10]
en Francês en Italien sinonimos
  • nourrir (se -) [valor : 10]
    ---
  • nutrirsi[valor : 10]
    ---

Variantes

  • nurrir (sè -) [Vls] [valor : 10]
    Ècritura d'origina : chè nôréc
    Règ·ion : Valês
    Grafia : GDÔ, Grafia d'un ôtor.
    Sôrsa : Rey Alfred - Aldrèdè dè Candi - Pachatéin - 1982 Web d'entèrèt :
    ---

Frâses

  • Et bien sovent a jœn, llui s'en alâve en champ, Et come son tropél, sè nurréssêt de gllands. La vèrmena bientout rogiêve sa chemise; Adonc lo mâlherœx 'l at cognu sa bètise. 'Na sente enspiracion vint rèssiér son èsprit, Et relevàr son côrp ja la mêtiêt dètruit. [valor : 10]
    ècritura d'origina : Et bien soven a dzeun, lliu s'en allàve in tsan. Et come son troupé se nourrichet de gllian. La vermenna bientou roudzàve sa tsemise. Adon lo maleureu l'at cognu sa betise. An sainte inspirachon vin reché son espri Et relevé son cor dza la meitsà détrui.
    Règ·ion : Vâl d'Aoûta
    Grafia : GDÔ, Grafia d'un ôtor.
    Sôrsa : Abbé Jean-Baptiste CERLOGNE, L'INFAN PRODEGGO, 1855
    nota : Et bien souvent à jeûn, lui s'en allait paître, Et, comme son troupeau, se nourrissait de glands. Bientôt la vermine rongeait sa chemise; Alors le malheureux reconnut sa bêtise. Une sainte inspiration vient réveiller son esprit, Et relever son corps déjà à moitié détruit.
    ---
  • En l'êr, en l'égoue, sur tèrra, Comenc'una brôta guèrra. Sens èxcèpcion, por sè nurrir, Les més grôs pecont les petits. [valor : 10]
    ècritura d'origina : Ein l'èr, èin l'évoué, chô tèra, Coméins'ôna brôta guèra. Chèin èissèpchiôun, po chè nôréc, Lè mi grou pécôun lè pétéc.
    Règ·ion : Valês
    Grafia : GDÔ, Grafia d'un ôtor.
    Sôrsa : Rey Alfred - Alfrèdè dè Candi- Comèin comprèindrè? - Pachatéin - 1982
    nota : Dans l'air, dans l'eau, sur terre, Commence une vilaine guerre. Sans exception, pour se nourrir, Les plus gros mangent les petits.
    ---

* La valor, quand at una significacion, reprèsente lo dègrâ [1-10] d'adèrence d'un atribut a la parola.

Nôva rechèrche